
Marcel Postolache
Cuvînt
înainte
Dragi Ocniţeni!
Pe acest site sînt incluse
totalurile activităţii în domeniul administrării, dezvoltării economiei,
micului business, în domeniul educaţiei şi culturii, protecţiei sănătăţii şi
sociale, a tineretului şi sportului. Sînt elucidate rezultatele obţinute de autorităţile administraţiei
publice locale în ultima perioadă de timp. Administrarea publică în comun cu
agenţii economici din teritoriu a reuşit să
schimbe, deşi modest, imaginea acestui colţişor de ţară, ce este
situat geografic, în extrema de nord a
Republicii Moldova, de unde îşi începe cursul prin Moldova bătrînul Nistru.
Ocniţa este un raion specific
nordului ţării şi are o istorie
interesantă, scurtă, dar care
cuprinde evenimente istorice şi
sociale de o importanţă deosebită. Dacă raionul Ocniţa, creat la 11 noiembrie 1940, conform Hotărîrii
Comisiei Prezidiului Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste
Moldoveneşti (RSSM), ca structură administrativ-teritorială n-ar fi trecut prin
perioade de transformări, uneori neîndreptăţite, fiind lipsit de statutul de raion (anii 1962
– 1975), (1979 – 2003), astăzi ar fi
fost o unitate administrativ-teritorială cu o infrastructură economică avansată
şi un nivel socio-cultural şi turistic înalt, ce ar corespunde corespunde întocmai standardelor europene contemporane.
Între anii 1975 – 1991, Ocniţa se considera un raion industrial-agrar, unde 60 la sută din
volumul global al producţiei îl constituia industria, iar 40 la sută agricultura. Odată cu
destrămarea URSS şi proclamarea
independenţei Republicii Moldova în 1991
şi trecerea la economia de piaţă, structura şi aspectul de dezvoltare a
raionului s-a schimbat radical.
Povara pusă pe umerii
administraţiei publice nou-formate, s-a dovedit a fi peste măsură de grea. La
data de 1 iunie 2003 datoriile creditoare ale instituţiilor bugetare din raion constituiau
peste 11 mln lei, inclusiv a instituţiilor medicale 3,8 mln lei. Datoriile
primăriilor la salariu faţă de angajaţi, bugetul asigurărilor sociale de stat,
pentru prestarea diferitor servicii depăşeau suma de 2 mln lei. Din 10 întreprinderi industriale
din raion activa fiecare a doua. Lipsea voinţa, dar şi posibilitatea conducătorilor de întreprinderi de a asigura
relansarea, restructurarea potenţialului economic. S- a micşorat considerabil
fluxul de investiţii – unica şansă de redresare a economiei.
Avalansă de probleme,
caracteristice perioadei de tranziţie la economia de piaţă, ce s-au acumulat din fostul judeţ Edineţ a pus sarcina
primordială în faţa aparatului Preşedintelui raionului, serviciilor subordonate
Consiliului raional, de a orienta
corect activitatea economică şi a îmbunătăţi calitativ nivelul de trai al oamenilor din teritoriul
administrat. A fost creat un mediu favorabil de către autorităţile publice
locale pentru încurajarea iniţiativei private, dezvoltarea întreprinderilor
mici viabile.
În rezultat bugetul raional s-a
majorat de 3,5 ori, iar salariile în mediu au crescut aproape de 2 ori. O sarcină importantă pentru
conducerea raionului a fost dezvoltarea sectorului agrar, prelucrarea
terenurilor agricole şi consolidarea lor, deschiderea staţiunilor de maşini
tehnologice, restabilirea sectorului zootehnic, trecerea la noile forme de
organizare a relaţiilor în condiţiile economiei de piaţă.
Este de menţionat, că natura a
înzestrat acest colţ de pămînt cu oameni
harnici, înţelepţi, modeşti şi gospodari, mîndri şi inteligenţi. Datorită înaltei
responsabilităţi a primăriilor, a agenţilor economici şi a
conducătorilor de instituţii, folosind diverse pîrghii administrative locale, raionale şi centrale,
s-a schimbat radical imaginea obiectelor de menire socială.
În perioada scurtă de revenire la raion
Consiliul raional a semnat pentru prima oară o serie de acorduri de colaborare
şi de stabilire de relaţii
cultural-economice cu unităţile administrative: din Romania – judeţele Suceava,
Botoşani, raioanele Secureni şi Moghiliov Podoliskii din Ucraina, Poviatul
Iaroslav – Republica Polonă şi raionul Reciţa din Belorusia şi regiunea Hradec
Cralove din Republica Cehă.
Din punct de vedere istoric, raionul Ocniţa se distinge prin faptul, că aici s-a
desfăşurat luptă cu tătarii a lui
Ştefan cel Mare
Raionul Ocniţa este renumit prin
personalităţile marcante, care sînt originare din aceste părţi ori au activat
pe aceste locuri pitoreşti. Este vorba
de clasicul literaturii moldoveneşti
Constantin Stamati, poetul şi cineastul Emil Loteanu, poetul Petru Zadnipru,
cîntăreţul Teodor Negară, trompetistul Gavril Gronic, scriitorii tineri Mihai
Rusu şi Renata Verejanu şi mulţi alţii.
Locurile legate de
numele personalităţilor marcante,
născute pe meleagurile acestea,
au devenit monumente istorice şi
culturale de mare valoare: muzeele „C.
Stamati” s. Ocniţa, „Emil Loteanu” s. Clocuşna, „Petru Zadnipru” – s. Sauca,
„Olga Cobîleanscaia” s. Unguri, monumentul
istoric, dedicat răscoalei de
Ocniţa este renumită şi prin valorificarea tezautului cultural naţoinal. A
fost creată Orchestra de Muzică Populară
„Rapsozii Nordului”, ce a devenit laureat al concursului republican „La vatra
horelor”, evoluiază cu succes pe scenele republicii colectivele de dansuri
moderne „Izvoraş” şi „Inspiraţie” din or. Ocniţa. De o mare prestanţă în
sportul moldovenesc se bucură Clubul de
fotbal „Nistru” din or. Otaci şi echipa feminină de volei a Şcolii Sportive din
or.Ocniţa.
Studiul prezentei lucrări, sper,
să vă aducă informaţii preţioase cu referire la multiplele aspecte ale
dezvoltării actuale ale raionului Ocniţa, trecutului său istoric şi obiectivele
preconizate pentru viitor.
Cu stimă şi repect pentru Dumneavoastră,
Preşedintele raionului Ocniţa